O analiză recentă a Observatorului European al Secetei (EDO) indică faptul că, la mijlocul lunii august, aproximativ 52% din suprafața Europei și a zonelor mediteraneene a fost afectată de secetă la nivel de sol. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat pentru această perioadă din 2012, de când au început măsurătorile.
Situația a evoluat progresiv, fiecare lună din acest an marcând noi recorduri negative. Seceta se manifestă în mai multe forme – meteorologică, a solului și hidrologică – care uneori se suprapun, amplificând efectele asupra mediului.
Indicatori preocupanți
Prin intermediul satelitilor, sistemul european de monitorizare Copernicus evaluează starea de secetă pe baza precipitațiilor, umidității solului și stării vegetației. Rezultatele sunt clasificate pe trei niveluri: monitorizare, avertizare și alertă.
În sud-estul Europei, impactul a fost deosebit de sever. Armenia a raportat secetă pe 99% din teritoriul său, urmată de Georgia (98%), Bulgaria și Kosovo (97%). Lipsa precipitațiilor a afectat serios resursele de apă și agricultura.
Pe coasta Atlanticului, Portugalia a înregistrat o ușoară ameliorare față de începutul lunii, dar peste 75% din țară a rămas afectată. Aici, vara a fost cea mai caldă din 1931, iar incendiile au provocat pagube semnificative și victime.
Franța, de asemenea, s-a confruntat cu o agravare bruscă a secetei, cu peste 70% din suprafață afectată, iar 13% din teritoriu a intrat în stare de alertă. Incendiile din sud-vestul țării au fost printre cele mai devastatoare din ultimele decenii.
Sursele subterane de apă au rezistat relativ bine, cu excepția zonei Pirineilor Occidentali, unde nivelurile scăzute au accentuat criza.
Situația actuală subliniază necesitatea unor politici coerente de gestionare a resurselor de apă și de adaptare la schimbările climatice.
