Tinerii din Grecia, cu vârste între 18 și 24 de ani, sunt cei mai expuși riscului de privațiuni materiale și sociale severe, conform unui raport Eurostat din 2024. Aproape 17,6% dintre aceștia se confruntă cu lipsuri semnificative, care le afectează calitatea vieții.
Situația nu este mai bună nici în rândul altor categorii de vârstă. Persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani, precum și adolescenții de 12-17 ani, înregistrează rate de peste 15%, mult peste media europeană.
La nivelul Uniunii Europene, 6,4% dintre cetățeni se confruntă cu privațiuni severe, o ușoară scădere față de anul precedent. Cea mai vulnerabilă grupă este cea a tinerilor sub 18 ani, unde aproape 8% trăiesc în condiții dificile.
Analiza pe genuri arată că femeile sunt mai afectate decât bărbații, cu o rată de 6,6% față de 6,2%. Această tendință se menține constant în aproape toate grupele de vârstă.
Din păcate, România se află pe primul loc în clasamentul negativ al sărăciei severe, cu 17,2% dintre locuitori confruntându-se cu acest fenomen. Următoarele pe listă sunt Bulgaria, cu 16,6%, și Grecia, cu 14%.
La polul opus se situează Slovenia, Croația și Polonia, unde nivelurile de privațiune sunt semnificativ mai scăzute, sub 3%.
Indicele de privațiune materială și socială severe măsoară lipsa forțată a cel puțin șapte dintre treisprezece elemente esențiale pentru un trai decent, definite la nivel european. Acestea includ accesul la alimentație adecvată, încălzire, locuință și participare la activități sociale.
