În fiecare an, pe 20 august, Ungaria sărbătorește fondarea statului prin evenimente care se întind pe mai multe zile. Cel mai discutat moment rămâne spectacolul de artificii, promovat de autorități ca fiind cel mai impresionant din Europa. Totuși, o bună parte a populației nu este de acord cu acest eveniment zgomotos și costisitor.
Conform unui sondaj recent, 61% dintre maghiari consideră că nu este oportun ca țara să marcheze această sărbătoare națională cu un spectacol pirotehnic de amploare, în timp ce doar 35% îl aprobă. Doar 4% nu și-au exprimat o părere. Susținătorii partidelor guvernamentale sunt mult mai înclinați să susțină evenimentul – 72% dintre ei îl consideră potrivit, față de doar 17% dintre alegătorii opoziției.
Anul acesta, spectacolul va include 46.000 de efecte pirotehnice de-a lungul a cinci kilometri pe malul Dunării, într-un show de 30 de minute. Criticii vorbesc despre risipa de bani publici și impactul asupra mediului. Primarul general al Budapestei, Gergely Karácsony, a descris evenimentul ca pe o irosire de resurse, care, pe lângă poluare, va cauza probleme majore de trafic în capitală.
Costurile asociate festivităților sunt semnificative. Compania responsabilă de organizare va cheltui 10,9 miliarde de forinți pentru evenimente și încă 3,6 miliarde pentru artificii. Opt din zece maghiari cred că sumele alocate pirotehniei sunt prea mari și că acești bani ar putea fi folosiți mai eficient în alte domenii. Chiar și în rândul susținătorilor guvernului, 51% consideră că există cheltuieli exagerate.
Interesul public pentru spectacol variază. Doar 5% dintre respondenți au declarat că intenționează să urmărească evenimentul live, în timp ce 28% vor urmări transmisiuni online sau la televizor. 60% nu au planuri de a vedea artificiile, iar 23% preferă să participe la alte evenimente din țară.
Deși autoritățile încearcă să promoveze spectacolul ca un eveniment de prestigiu internațional, opinia publică rămâne profund divizată. Mulți consideră că acest tip de festivitate, deși spectaculoasă, nu reflectă neapărat priorități reale ale societății.