În contextul unui conflict prolongat în Ucraina, fostul președinte american Donald Trump și-a reiterat în mod constant rolul de mediator internațional, evidențiind succesul său în gestionarea unor dispute complexe pe plan global. Acest angajament a fost însoțit de propuneri din partea unor susținători și oficiali străini care l-au avansat pentru distincții precum Premiul Nobel pentru Pace.
Cu toate acestea, situația din Ucraina a rămas una dintre cele mai dificile de rezolvat. Poziția lui Trump a oscilat între propuneri de încetare a focului și amenințări cu măsuri economice, fără a reuși să obțină un acord durabil. Agenția Reuters a sintetizat mai multe intervenții diplomatice ale administrației americane în diferite puncte fierbinți ale globului, unde s-a recurs la tactici variate, de la presiuni economice la negocieri directe.
Una dintre inițiativele notabile a fost semnarea unui acord între Armenia și Azerbaidjan, care s-au angajat să mențină relații pașnice după decenii de tensiuni. Trump a intervenit personal, amenințând cu suspendarea unor acorduri comerciale în absența unui progres. Deși cele două țări au convenit asupra unui proiect de pace, acesta nu a fost încă semnat, iar problema revizuirii constituției armene rămâne un obstacol.
În Asia de Sud-Est, președintele american a intervenit în conflictul dintre Thailanda și Cambodgia, suspendând temporar acordurile comerciale până la încheierea ostilităților. Intervenția sa a condus la un acord fragil de încetare a focului și la reluarea discuțiilor, deși tensiunile regionale persistă.
Pe frontul din Orientul Mijlociu, SUA au menținut sprijinul puternic pentru Israel, în timp ce Trump a încercat să extindă Acordurile de la Abraham, inițiate în primul său mandat. Cu toate acestea, conflictele cu Hamas și cu Iranul nu au fost rezolvate, iar situația din Gaza a rămas una instabilă, cu tentative eșuate de încetare a focului și planuri de operațiuni militare extinse.
În Africa, un acord semnat între Rwanda și Republica Democratică Congo a oferit o scurtă perioadă de speranță, dar violențele au continuat. Trump a avertizat cu severitate ambele părți cu privire la consecințele încălcării angajamentelor.
Și în alte zone, cum ar fi disputa dintre India și Pakistan sau tensiunile dintre Egipt și Etiopia privind Marele Baraj al Renașterii, administrația americană a intervenit cu amenințări comerciale și presiuni diplomatice. Rezultatele au fost mixte, unele conflicte ameliorându-se temporar, altele rămânând în impas.
În ceea ce privește relațiile dintre Kosovo și Serbia, deși s-au făcut promisiuni privind rezolvarea conflictului, nu s-a semnat niciun acord formal de pace. Liderii de la Belgrad și Priștina au continuat să aibă poziții diametral opuse cu privire la statutul Kosovo.
În ultimă instanță, deși Trump a promis că va rezolva rapid războiul din Ucraina și cel din Coreea de Nord, progresul a fost limitat. Propunerile sale au variat de la amenințări cu sancțiuni la oferte de sprijin aerian, dar niciuna nu a condus la un acord definitiv. Conflictul din Ucraina continuă, iar relațiile cu Coreea de Nord au rămas tensionate, în ciuda unor schimburi de scrisori și summituri anterioare.
În concluzie, eforturile diplomatice ale fostului președinte american au avut un impact eterogen, cu succese parțiale în unele zone și blocaje evidente în altele, reflectând complexitatea conflictelor globale și limitele puterii de mediere a unei singure națiuni.
