Parlamentul European acționează în justiție împotriva Consiliului UE pentru anularea fondurilor militare

Parlamentul European a inițiat o acțiune juridică împotriva Consiliului Uniunii Europene la Curtea de Justiție a UE, în încercarea de a anula un regulament privind programul masiv de înzestrare militară denumit SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro. Decizia vine ca răspuns la activarea de către Comisia Europeană a unei proceduri care a ocolit procedurile legislative obișnuite.

Potrivit comunicatului oficial, Parlamentul a depus plângerea la data de 20 august, contestând modul în care a fost adoptat regulamentul fără consultarea instituției sale. Inițiativa SAFE face parte din planul ReARM Readiness 2030, care vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacității de apărare a UE până în 2030.

Fondurile urmează să fie utilizate pentru împrumuturi acordate statelor membre, destinate achiziției de echipamente militare produse în Europa. Alte state, precum Ucraina, pot beneficia de finanțare pentru proiecte care să sporească securitatea și să stimuleze industria de apărare europeană.

Adoptarea regulamentului de către miniștrii de la nivelul UE a avut loc în luna mai, fără a implica Parlamentul European în procesul decizional. Până în prezent, 18 state membre și-au exprimat interesul de a accesa fonduri în valoare de cel puțin 127 de miliarde de euro prin acest program.

Deși Parlamentul susține în principiu instrumentul, problema principală o constituie baza juridică aleasă, considerată a submina legitimitatea democratică. Comisia Europeană a recurs la articolul 122 din Tratatul de funcționare a UE, care este destinat în mod normal situațiilor de urgență, cum a fost pandemia de COVID-19. Acest articol permite adoptarea de măsuri fără consultarea Parlamentului, limitând rolul acestuia la simpla formulare de sugestii.

Încă de la sfârșitul lunii aprilie, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a respins abordarea Comisiei, susținând că articolul 122 nu este adecvat în acest context și că propunerea nu îndeplinește condițiile necesare pentru a fi tratată ca urgență.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a trimis în mai o scrisoare de avertizare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care sublinia riscul unei acțiuni în justiție. Von der Leyen a respins critica, susținând că utilizarea clauzei de urgență este justificată în contextul unui răspuns excepțional la o provocare existențială.