Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie pentru a contesta decizia judecătorească care l-a îndepărtat de la putere pe liderul Milorad Dodik. Această mișcare readuce în prim-plan tensiunile politice din regiune.
Milorad Dodik a primit inițial o pedeapsă cu închisoarea și interzicerea activității politice pentru nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și ale Înaltului Reprezentant Internațional. Ulterior, printr-o decizie judecătorească, i s-a oferit posibilitatea de a plăti o amendă substanțială pentru a evita închisoarea. Cu toate acestea, instanța a respins apelul său și i-a încetat mandatul de președinte al Republicii Srpska.
În pofida acestor decizii, parlamentul din Banja Luka a refuzat să le recunoască valabilitatea și l-a îndemnat pe Dodik să-și continue activitatea la conducerea entității. Referendumul propune cetățenilor să se pronunțe asupra legitimității demiterii lui Dodik și a deciziilor instituțiilor centrale.
Autoritățile de la Banja Luka contestă autoritatea reprezentantului internațional Christian Schmidt, susținând că numirea acestuia nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, ele nu recunosc competența instanțelor federale și restricționează activitatea poliției centrale pe teritoriul entității.
Specialiștii în drept constituțional subliniază că actuala lege fundamentală nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile instituțiilor statale. De asemenea, parlamentul a anunțat intenția de a elabora o rezoluție privind autodeterminarea poporului sârb, o inițiativă fără bază constituțională.
În dezbaterile parlamentare, opoziția a criticat aceste demersuri, avertizând că aceste acțiuni pot avea consecințe grave. Liderul separatist a reluat retorica sa despre imposibilitatea coexistenței cu populația majoritară bosniacă.
Structura de stat a Bosniei și Herțegovinei, stabilită prin Acordurile de la Dayton, prevede o organizare complexă cu două entități autonome și o putere centrală limitată, sub supravegherea internațională.
