La data de 24 august, un grup de lideri politici din Republica Moldova, printre care Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, au participat la un marș dedicat aniversării a 81 de ani de la Operațiunea Iași-Chișinău. Evenimentul, denumit „Marșul Eliberării”, a fost prezentat de organizatori ca o celebrare a victoriei asupra fascismului, cu participanți care au scandat lozinci precum „Trăiască marea victorie”. Potrivit unor surse, circa 10.000 de persoane au luat parte la acest eveniment.
În discursul său, Igor Dodon a subliniat importanța păstrării memoriei istorice și a onorării celor care au luptat în Marele Război pentru Apărarea Patriei. El a afirmat că nimeni nu va permite rescrierea istoriei și că victoria va continua să fie sărbătorită.
Totuși, perspectiva istorică asupra acestui moment este profund divizată. Unii experți și comentatori contestațiunea de „eliberare” asociată cu intrarea trupelor sovietice, evidențiind că acest episod a marcat începutul unei noi perioade de represiune. Au fost menționate deportări în masă către Siberia, foametea din anii 1946–1947, care a dus la pierderea a aproximativ 150.000 de vieți umane, precum și politicile de deznaționalizare și suprimare a identității culturale românești. Limba română a fost înlocuită cu varianta moldovenească scrisă în alfabet chirilic, iar istoria a fost predată într-o versiune alterată.
Criticii mai remarcă faptul că retorica eliberării a fost folosită ulterior ca justificare pentru acțiuni militare contemporane, generând suferință și distrugere pe scară largă. Acest punct de vedere susține că, în realitate, evenimentul a deschis calea pentru decenii de opresiune și control străin.
Astfel, comemorarea de la Chișinău a readus în discuție tensiunile dintre două viziuni istorice fundamental diferite: una care glorifică victoria militară și alta care o vede ca pe o premisă a suferinței umane și a pierderii libertății.
