Premierul maghiar Viktor Orban, care se prezentă adesea ca apărător al maghiarilor din țările vecine, a adoptat o poziție surprinzător de rezervată în urma unui atac aerian rus asupra orașului ucrainean Muncaci, unde trăiește o comunitate consistentă de etnici maghiari. Evenimentul a avut loc pe 21 august, când rachete rusești au lovit o fabrică din localitate, provocând răniri grave mai multor persoane.
Deși președintele maghiar Tamás Sulyok a menționat inițial originea atacului într-un mesaj pe rețelele sociale, referința la Rusia a dispărut ulterior din comunicare. Orban a evitat să condamne direct atacul, preferând să sublinieze în schimb necesitatea continuării eforturilor de pace.
Această poziție a stârnit reacții puternice în rândul opoziției și al observatorilor politici din Ungaria. Criticii au denunțat un „dublu standard” al guvernului și o lipsă evidentă de consistență în apărarea comunităților maghiare. Un lider opoziționist l-a numit pe președinte „marionetă”, iar un analist politic a remarcat că reacția oficială arată o lipsă de suveranitate față de Moscova.
Expertului în extremism politic Anton Șehovțov nu l-a surprins modul de reacție al guvernului maghiar. Acesta a evidențiat că, deși este stat membru al UE, Ungaria lui Orban a dezvoltat o orientare pro-rusă și duce de multă vreme campanii anti-ucrainene.
În ultimele luni, Budapesta a intensificat retorica împotriva Ucrainei, etichetându-l ca un „stat mafiot” și criticând aspru aspirațiile sale euro-atlantice. Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ după atacul asupra conductei petroliere Drujba, pe care Ungaria l-a catalogat ca pe un act de război.
Analiștii consideră că poziția pro-rusă a lui Orban este strâns legată de situația politică internă. Premierul, care se confruntă cu perspective electorale nesigure în 2026, are interes să se prezinte ca un promotor al păcii și să alimenteze resentimente împotriva Ucrainei.
Tăcerea guvernului maghiar în privința atacului asupra Muncaciului ar putea afecta credibilitatea lui Orban ca protector al maghiarilor din străinătate. Mulți etnici maghiari din Transcarpatia credeau că regiunea este protejată datorită relațiilor apropiate dintre Budapesta și Moscova, dar acest narativ a fost erodat de evenimentele recente.
Unii observatori sugerează că poziția lui Orban față de minoritatea maghiară din Ucraina ar putea fi parte a unui calcul strategic pe termen lung, care ar putea include aspirații teritoriale. Totuși, experții consideră că Ungaria nu are capacitatea militară să acționeze unilateral, iar Orban ar putea spera la o descompunere a statului ucrainean care să permită o preluare a teritoriului fără rezistență.
Situația din Muncaci a demonstrat o contradicție fundamentală în politica externă a Ungariei: între retorica de apărare a maghiarilor din afara granițelor și loialitatea față de Moscova, ultima pare a câștiga prioritate.
