Premierul Viktor Orban, care se prezentă adesea ca apărător al maghiarilor din țările vecine, a părut să ezite în a condamna un atac aerian rusesc împotriva orașului ucrainean Muncaci, unde trăiește o comunitate semnificativă de etnie maghiară. Evenimentul a declanșat reacții puternice în rândul opoziției și al observatorilor politici, care văd în tăcerea oficială un semn al alinierii de la Budapesta la interesele Kremlinului.
În urma atacului din 21 august, care a lovit o fabrică civilă și a rănit zeci de oameni, președintele ungar Tamás Sulyok a inițial menționat originea rusă a rachetelor, dar a modificat ulterior mesajul, eliminând referința. Orban a evitat să condamne direct agresiunea, preferând să sublinieze în schimb necesitatea eforturilor de pace. Această poziție a stârnit critici dure, inclusiv din partea liderilor opoziției, care au denunțat dublul standard și servilismul față de Moscova.
Analiștii remarcă că atitudinea guvernului ungar reflectă o strategie politică complexă, în care interesele minorităților maghiare par uneori sacrificate în numele unei relații privilegiate cu Rusia. În contextul tensionat al relațiilor ucraino-ungare și al campaniilor anti-ucrainene din ultima perioadă, tăcerea de la Budapesta este privită cu îngrijorare atât de comunitatea maghiară din Transcarpatia, cât și de factori internaționali.
Unii experți sugerează că Orban ar putea urmări obiective geopolitice mai ample, eventual chiar revendicări teritoriale istorice, deși capacitatea militară a Ungariei nu i-ar permite acțiuni independente majore. În schimb, se bazează pe o narativă anti-război și pe destabilizarea Ucrainei, sperând într-un scenariu favorabil pe termen lung.
Situația ilustrează tensiunea dintre retorica protecției comunităților maghiare și realitățile unei politici externe profund pro-ruse, cu implicații grave pentru coeziunea regională și securitatea colectivă.
