În anul 1842, China a semnat primul dintr-o serie de tratate inegale care au deschis calea pentru decenii de dominare străină și control colonial. Acest moment istoric, cunoscut ca începutul „secolului umilinței” al Chinei, a fost determinat de superioritatea tehnologică și militară a puterilor occidentale. Astăzi, Uniunea Europeană se confruntă cu un paradox similar, în contextul unui acord comercial recent care a stârnit temeri privind suveranitatea și independența strategică a blocului.
După semnarea unui acord comercial cu Statele Unite, președintele american a anunțat brusc noi măsuri tarifare amenințând că va impune taxe vamale suplimentare pentru reglementările digitale europene. Acest gest a surprins oficialitățile de la Bruxelles, care credeau că obținuseră garanții clare privind securitatea reglementărilor digitale și a suveranității europene.
Expertul Thorsten Benner, director al Institutului Global de Politici Publique din Berlin, a evidențiat că acest acord reflectă slăbiciunile strategice ale Europei: „Este vorba despre securitate, despre contextul geopolitic actual și despre incapacitatea europeană de a-și asigura propria securitate militară și tehnologică”.
La fel ca în cazul dinastiei Qing, care a ignorat necesitatea investițiilor în tehnologie și apărare, Europa a neglijat semnalele de alarmă timp de decenii. Reducerea cheltuielilor de apărare după sfârșitul Războiului Rece a făcut ca statele membre să devină dependente de protecția militară americană, iar complacerea în domeniul tehnologic a dus la decalaje în aproape toate domeniile critice.
O oficială europeană a recunoscut: „Plătim prețul pentru că am ignorat avertismentele și ne-am întors la somn. Sperăm să nu repetăm aceeași greșeală”.
Acordul comercial, prezentat ca o alternativă la amenințările tarifare, a fost perceput de critici ca un act de supunere și o capitulare morală. Deplasarea unei înalte oficiale europene la un complex de golf pentru a negocia termenii acordului a stârnit îngrijorări privind pierderea influenței europene pe scena comercială globală.
În fața acestor provocări, Uniunea Europeană se confruntă cu necesitatea urgentă de a-și reduce dependența de Statele Unite în domeniile apărării, tehnologiei și finanțelor. Soluțiile propuse includ investiții masive în inteligență artificială, tehnologii verzi și calcul cuantic, precum și diversificarea parteneriatelor comerciale cu țări din Asia și America de Sud.
Fostul șef al Băncii Centrale Europene a emis un avertisment sever: „Capacitatea unei puteri externe de a dicta termenii relațiilor comerciale demonstrează riscul de irelevanță cu care se confruntă Europa”.
Analiști susțin că Europa se află la o răscruce decisivă: fie va consolida poziția de centru al comerțului liber într-o lume fragmentată, fie va deveni doar un teren de confruntare între marile puteri globale.
Viitorul relațiilor transatlantice și poziția globală a Europei vor depinde de capacitatea blocului de a iniția reforme profunde, de a stimula competitivitatea și de a-și afirma independența strategică într-un mediu geopolitic tot mai volatil.
