Papa Leon al XIV-lea a primit luni, la Palatul Apostolic, o audiență privată unui preot american cunoscut pentru activitatea sa în rândul comunității catolice LGBT. Întâlnirea este interpretată ca un semn că noul pontif ar putea continua politica de dialog și includere promovată de predecesorul său.
Reverendul James Martin, preotul care a beneficiat de audiență, a declarat că discuția a durat aproximativ 30 de minute și a avut un caracter „reconfortant și încurajator”. El a menționat că mesajul primit de la noul papă a fost același ca cel al celui precedent: un apel la acceptarea și integrarea persoanelor LGBTQ în comunitatea bisericească.
Biserica Catolică susține oficial că persoanele LGBT trebuie tratate cu demnitate și respect, deși menține poziția conform căreia căsătoria este definită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Anul trecut, Biserica a permis, printr-un document semnat de fostul pontif, binecuvântarea, în anumite condiții, a unor cupluri de același sex, măsură care a stârnit reacții puternice în rândul unor grupări conservatoare.
Audiențele acordate de papă sunt monitorizate îndeaproape de specialiști și comentatori, deoarece ele reflectă adesea direcțiile și prioritățile Vaticanului. În aceeași zi, suveranul pontif s-a întâlnit și cu alți reprezentanți ai ierarhiei bisericești.
Reverendul Martin, care este și autorul unei cărți despre relația Bisericii cu comunitățile gay, conduce un portal online dedicat credincioșilor catolici LGBT. Prezența sa la Vatican aduce în prim-plan eforturile unei părți a Bisericii de a fi mai deschisă și mai incluzivă.
În contextul în care Roma se pregătește pentru Anul Sfânt 2025, eveniment care va aduce milioane de pelerini în capitala Italiei, Vaticanul a inclus în calendarul oficial și o activitate organizată de catolicii LGBT. Această decizie a fost notată ca un pas neobișnuit de către observatorii vieții bisericești.
Noul papă, primul de origine americană, nu s-a pronunțat încă public cu privire la comunitatea LGBT sau despre documentul controversat din 2023. Întâlnirea de luni rămâne, totuși, un gest semnificativ, analizat ca posibilă confirmare a unei linii de continuitate în abordarea acestor subiecte sensibile.
