În inima Barcelonei, clădirea emblematică „Planeta” cu grădinile sale suspendate a fost cumpărată recent de cel mai bogat om din Spania, Amancio Ortega, fondatorul Zara. Acesta a continuat să-și extindă portofoliul imobiliar, achiziționând hoteluri de lux, apartamente și active portuare, într-un ritm alert. Motivul? Investește dividendele record primite de la Inditex, grupul său de modă, pentru a evita impozitul pe avere.
Spania se numără printre puținele țări europene care aplică impozitul pe avere, iar modelul său este analizat cu interes de către alți factori de decizie din continent. În 2022, guvernul de la Madrid a introdus un impozit de solidaritate pentru marile averi, ca răspuns la scăderile fiscale adoptate de unele regiuni autonome. Acesta se aplică persoanelor cu averi nete de peste 3 milioane de euro, cu cote progresive de până la 3,5%.
Contrar predicțiilor pesimiste, măsura nu a condus la un exod al bogătașilor. Numărul miliardarilor spanioli a crescut, iar veniturile fiscale aduse de noul impozit au depășit așteptările, ajungând la 2 miliarde de euro în 2024. Economia Spaniei a continuat să se extindă semnificativ, depășind majoritatea țărilor europene.
Totuși, sistemul are și lacune. Scutirile pentru companiile de familie permit uneori evitarea impozitării, iar unii experți estimează că peste 80% din activele celor mai bogați spanioli nu sunt impozitate corespunzător. Eliminarea acestor scutiri ar aduce venituri suplimentare considerabile, dar ar atinge nu doar miliardarii, ci și întreprinderile familiale mijlocii, ceea ce face măsura delicată din punct de vedere politic.
Impozitul de solidaritate este privit ca un instrument de echitate socială, care contribuie la redistribuirea averii și reface încrederea în sistemul fiscal. Deși nu aduce sume uriașe comparativ cu impozitul pe venit, are o valoare simbolică și practică semnificativă. Spania demonstrează că este posibil să impozitezi averile mari fără a încuraja fugă capitalurilor sau a afecta creșterea economică.
