Alegerile prezidențiale din Bolivia, programate pentru 19 octombrie, marchează sfârșitul a aproape două decenii de guvernare socialistă. Cu toate acestea, pentru comunitățile indigene și pentru cei care militează pentru protecția mediului, schimbarea la putere nu pare să aducă îmbunătățiri semnificative în lupta împotriva defrișărilor, incendiilor și poluării din Amazon.
Cei doi candidați care se află în turul al doilea, senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga, promit amândoi reforme și progres. Cu toate acestea, ambii păstrează legături puternice cu un model economic care, conform criticilor, a contribuit la degradarea ambientală masivă într-una dintre cele mai bogate zone din punct de vedere biodivers din America de Sud.
Pădurile amazoniene, dintre care 8% se află pe teritoriul bolivian, joacă un rol esențial în absorbția dioxidului de carbon și în reglarea climei globale. Specialiștii avertizează că defrișările accelerată duc ecosistemul către un punct critic de colaps, unde ar putea să se transforme ireversibil în savană.
„Alegerea noastră pare a fi una între două pericole”, afirmă Ruth Alipaz Cuqui, coordonatoare a unei alianțe indigene și reprezentantă a comunității Uchupiamona. „Se vorbesc multe, se fac promisiuni și se adoptă legi, dar pe teren nu se schimbă nimic.”
Quiroga promite măsuri mai dure împotriva incendiilor, agricultură durabilă și proiecte de reîmpădurire. De asemenea, propune utilizarea de obligațiuni verzi pentru a finanța eforturile de conservare. Pe de altă parte, Paz anunță investiții masive într-un așa-zis „guvern verde”, vorbind despre credite de carbon și acțiuni împotriva mineritului ilegal și a arderilor controlate.
Dar încrederea în aceste promisiuni este scăzută. Chiar și sub conducerea lui Evo Morales, primul președinte indigen al țării, care invoca adesea spiritul Pachamama, politicile au slăbit reglementările privind defrișările, au stimulat exporturile de soia, carne și minerale și au extins exploatarea în Amazon. Numărul incendiilor a crescut dramatic, iar pierderile de pădure virgină au plasat Bolivia pe locul doi la nivel global, după Brazilia.
„Santa Cruz a pierdut deja 68% din rezervele sale de apă. Ploile sunt cu 30% mai puține decât acum zece ani. Peștii sunt contaminați cu mercur, iar oamenii suferă de intoxicații severe”, explică Vincent Vos, un cercutător stabilit în regiunea Beni.
Deși subiectele ecologice au fost tangențial abordate în campania electorală, discuțiile s-au concentrat în principal pe criza economică acută. Probleme vitale, precum poluarea cu mercur din mineritul aurifer, rămân pe plan secund, remarcă Nick Fromherz, expert în dreptul mediului.
Mercurul utilizat în extracția aurului se infiltrează în râuri, contaminând peștii – o sursă alimentară esențială pentru populațiile locale. Analizele medicale arată niveluri alarmante de substanțe toxice în sângele locuitorilor.
Mai mult, unii observatori avertizează că propunerile lui Quiroga de a desființa titlurile colective de proprietate și de a extinde agricultura și creșterea animalelor ar putea grăbi defrișările și să submineze eforturile de protecție a mediului.
Pentru mulți, decalajul dintre vorbă și faptă se traduce prin râuri secate, pești otrăviți și comunități bolnave. „Oamenii suferă zi de zi”, mărturisește Vos.
Iar pentru Ruth Alipaz, lipsa de acțiuni clare alimentează resentimente și neîncredere: „Suntem lipsiți de pământ, otrăviți de fum și mercur, fără apă și hrană. Viața popoarelor indigene a decăzut continuu. Ceea ce apărăm acum nu este doar un mod de viață, ci propria noastră existență.”
