La 28 de ani, Stacey Watson își dorește să lucreze ca editor de carte și să aducă în prim-plan povești diverse, astfel încât și generațiile viitoare să se regăsească în ele. Cu toate acestea, la doi ani de la absolvirea unui program de masterat, după patru stagii de practică și mai multe slujbe cu normă parțială, încă nu a reușit să obțină un post cu normă întreagă.
Ca mulți alți tineri care au terminat facultatea, ea locuiește din nou cu părinții, așteptând momentul în care le va putea spune că și-a găsit un loc stabil de muncă. Situația ei nu este izolată. În Statele Unite, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 22 și 27 de ani a rămas mai mare decât media națională încă de la începutul pandemiei. Mulți absolvenți trimit zeci sau sute de cereri de angajare, dar primesc foarte puține răspunsuri.
Firmele preferă adesea candidați cu experiență substanțială, iar posturile disponibile sunt ocupate rapid. „Avem de-a face cu un mediu economic în care oportunitățile pentru cei care abia au absolvit sunt limitate”, remarcă un specialist în economie.
În condițiile în care inteligența artificială este folosită pentru a filtra CV-urile înainte ca acestea să ajungă la o persoană, o cunoștință sau o recomandare poate fi decisivă. O tânără de 22 de ani, Jennifer Moglia, și-a ținut evidența tuturor persoanelor pe care le-a cunoscut în timpul stagiilor în domeniul muzical și a menținut legătura prin rețelele de socializare profesionale. Această abordare i-a deschis ușa către mai multe interviuri și, în final, i-a asigurat un post la o companie de entertainment.
Alții au ales să își extindă aria de interes. Luke Sutton, absolvent de scenarist dramatic, visa inițial la o carieră în televiziune, dar conflictele din industria de film i-au închis această oportunitate. După peste o mie de aplicații, a obținut un post de asistent creativ într-o agenție de publicitate medicală. Deși nu este exact ceea ce și-a dorit, i-a permis să rămână într-un domeniu creativ.
Odată cu expansiunea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, companiile caută din ce în ce mai mult candidați care știu să lucreze cu aceste instrumente. „Piața muncii se va diviza între cei care stăpânesc aceste competențe și cei care nu”, explică un cercetător în educație. Unele universități oferă stagii virtuale care simulează condiții reale de muncă, tocmai pentru a compensa lipsa de experiență practică a tinerilor absolvenți.
Procesul de căutare a unui loc de muncă rămâne uneori frustrant și obositor. Aileen Ryan, o tânără de 23 de ani, a trimis 400 de cereri și peste 70 de mesaje pe platforme profesionale, fără rezultat. Cu ajutoarele de șomaj aproape de epuizare și chiria devenind greu de plătit, se pregătește să se mute înapoi la părinți. Totuși, nu renunță: „Știu ce valoare am și ce vreau să realizez. Voi continua să încerc până reușesc.”
Într-un context economic tensionat, mesajul pare clar: rețelele de contact, flexibilitatea și capacitatea de a se adapta la noile tehnologii pot fi decisive în obținerea unui loc de muncă.
