Drapelele care împart Marea Britanie: între mândrie națională și tensiuni sociale

În sud-vestul Birminghamului, aproape fiecare stâlp de iluminat public este împodobit cu un drapel – fie cu crucea Sfântului Gheorghe, fie cu Union Jack. Acest fenomen, care a apărut inițial la Weoley Castle în luna iulie, s-a răspândit rapid și în alte orașe britanice precum Manchester, Newcastle, Norwich sau Worcester.

Totul a început după ce o elevă de 12 ani nu a fost lăsată să poarte o rochie cu modelul steagului britanic la o activitate școlară dedicată diversității culturale. Ca reacție, a luat naștere grupul Weoley Warriors, care și-a propus să promoveze mândria de a fi englez. Inițiativa a fost susținută financiar prin campanii online, strângând peste 14.000 de lire.

Însă nu toți locuitorii văd acest val de drapeluri ca pe un semn pozitiv. Unii consideră că simbolurile naționale au fost preluate de grupuri de extremă dreapta, care le folosesc pentru a-și promova agenda. Experți în sociologie explică că proliferarea steagurilor reflectă, de fapt, o nemulțumire profundă a unor cetățeni față de guvern, precum și teama de înrăutățirea condițiilor de viață.

Reacțiile sunt puternic polarizate. În timp ce unii se declară mândri de afișarea drapelului, alții se simt intimidați de prezența lor masivă. Autoritățile locale au exprimat îngrijorare, iar poliția a demarat anchete privind vandalizarea unor spații publice vopsite în alb și roșu.

În contextul unei societăți tot mai divizate, aceste bucăți de pânză au devenit mult mai mult decât simple simboluri naționale. Ele reflectă tensiuni identitare, frământări economice și lupta pentru a fi văzut și auzit.