Investițiile realizate de Fondul de Stat al Norvegiei în firme israeliene au stârnit controverse în contextul campaniei electorale din Norvegia, înainte de alegerile parlamentare programate pentru 8 septembrie. Dezbaterea publică s-a concentrat asupra modului în care cel mai mare fond suveran din lume își administrează portofoliul de active.
Forțele politice de dreapta, care ar putea obține o majoritate precară în legislativ, susțin păstrarea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, partidele de stânga cer retragerea totală a fondului din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le descriu ca fiind ilegale.
Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potențial guvern condus de social-democrați prin acceptarea dezinvestirii complete.
Conform declarațiilor directorului fondului, Nicolai Tangen, această situație reprezintă una dintre cele mai delicate crize din cariera sa, cu implicații majore asupra încrederi publice în gestionarea activelor de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar deține în continuare investiții evaluate la circa 19 miliarde de coroane norvegiene. Ministrul finanțelor, Jens Stoltenberg, a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Presiunile asupra guvernului actual cresc din partea opoziției, dar și din interiorul coaliției de guvernare.
Fondul, care investește veniturile obținute din exploatarea petrolului și gazelor în aproape 9.000 de companii la nivel global, operează în baza unor norme etice stricte adoptate încă din 2004. Acestea interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
