Investițiile realizate de Fondul de Pensii Guvernamental al Norvegiei în firme israeliene au stârnit controverse în contextul campaniei electorale din această toamnă, devenind un subiect central al dezbaterilor publice. Cel mai mare fond suveran din lume se confruntă cu presiuni politice și etice legate de modul în care își administrează portofoliul de active.
Partidele din spectrul politic de dreapta susțin menținerea investițiilor existente, în timp ce formațiunile de stânga cer retragerea imediată a fondurilor din companii implicate în activități legate de conflictul din Gaza. Partidul Socialist de Stânga a anunțat că își va condiționa sprijinul pentru un viitor guvern de coaliție de adoptarea unei poziții clare privind dezinvestirea.
Conform declarațiilor oficiale, directorul fondului a caracterizat situația drept una fără precedent, cu implicații majore asupra încrederi publice în gestionarea activelor, evaluate la peste 2.000 de miliarde de dolari. În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar deține încă investiții substanțiale, a căror valoare se ridică la aproximativ 1,85 miliarde de dolari.
Ministrul de Finanțe a confirmat că sunt anticipate noi măsuri de dezinvestire, într-un context în care fondul urmează strict norme etice adoptate încă din 2004, care interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
Presiunile asupra guvernului actual sunt semnificative, acesta fiind criticat atât de opoziție, cât și din interiorul propriului partid. Deciziile privind investițiile în companii cu activități în zone de conflict rămân o problemă sensibilă, cu impact asupra viitoarei guvernări.
