În contextul unei crize politice fără precedent, guvernul francez condus de Francois Bayrou se confruntă cu un posibil colaps, după ce principalele partide de opoziție și-au anunțat refuzul de a-i acorda votul de încredere solicitat pentru septembrie. Măsurile de austeritate propuse, considerate necesare pentru reducerea deficitului bugetar, au generat opoziție puternică atât în stânga, cât și în dreapta spectrului politic.
Situația a creat unde de șoc și pe piața financiară, unde investitorii au reacționat prin scăderi semnificative ale indicelui bursier CAC-40 și prin creșterea primelor de risc pentru obligațiunile de stat franceze. Incertitudinea privind viabilitatea guvernului a amplificat temerile privind stabilitatea economică a țării.
Premierul Bayrou a recunoscut că inițiativa sa reprezintă un pariu riscant, dar a argumentat că alternativa inacțiunii ar fi și mai periculoasă, dată fiind amploarea datoriei publice. Planul său presupune reduceri bugetare masive, estimată la 44 de miliarde de euro, pentru a aduce deficitul sub pragul impus de Uniunea Europeană.
Dacă moțiunea de încredere va cădea, președintele Emmanuel Macron se va afla în fața unor alegeri dificile: numirea unui nou prim-ministru, menținerea unui guvern interimar sau dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Ultima variantă ar repeta un scenariu similar cu cel din 2024, când guvernul anterior a căzut după doar trei luni.
Pe plan social, tensiunile se intensifică. Apelurile la proteste de masă pentru 10 septembrie amintesc de mișcarea „gilets jaunes” din 2018, semnalând potențiale frământări sociale generate de măsurile de austeritate.
În ciuda eforturilor de negociere și a încercărilor de a găsi un compromis, perspectiva unui acord parlamentar larg pare din ce în ce mai îndepărtată. Criya actuală pune în lumină fragilitatea coalițiilor politice în contextul unei Adunări Naționale profund fragmentate și a unei opinii publice polarizate.
