În contextul unei crize politice fără precedent, guvernul francez condus de Francois Bayrou se confruntă cu un vot de încredere decisiv, programat pentru data de 8 septembrie. Trei partide majore de opoziție – de la extremă dreapta până la socialiști – și-au anunțat deja intenția de a respinge moțiunea, punând în pericol viabilitatea cabinetului.
Situația a stârnit deja reacții și pe piața financiară, unde prima de risc a obligațiunilor franceze a crescut semnificativ, iar principalul indice bursier al țării a înregistrat scăderi importante. Investitorii par să anticipeze o perioadă de instabilitate, în contextul în care guvernul minoritar al lui Bayrou nu reușește să obțină consensul necesar pentru planurile sale de austeritate.
Premierul francez a recunoscut că inițiativa sa este riscantă, dar a susținut că alternativa – să nu se facă nimic – ar fi și mai periculoasă. El a cerut votul de încredere pentru a măsura sprijinul parlamentar pentru un pachet de reduceri bugetare de 44 de miliarde de euro, menit să combată deficitul public, care a ajuns anul trecut la 5,8% din PIB.
Printre măsurile controversate se numără eliminarea a două sărbători legale și înghețarea cheltuielilor sociale. Propunerile au stârnit critici din partea opoziției, care le consideră dure și nepopulare.
Dacă moțiunea de încredere va fi respinsă, președintele Emmanuel Macron va avea mai multe opțiuni: poate numi un nou prim-ministru, poate păstra un guvern interimar condus tot de Bayrou sau poate dizolva Adunarea Națională și convoca alegeri anticipate.
În același timp, au fost anunțate proteste pentru 10 septembrie, inițiate de partide de stânga și susținute de sindicate. Acestea sunt comparate cu mișcarea „gilets jaunes” din 2018, care a zguduit profund clasa politică franceză.
În ciuda eforturilor de negociere, șansele de supraviețuire a guvernului par tot mai reduse, iar criza politică amenință să adâncească și mai mult diviziunile dintre forțele politice franceze.
