Strategia Germaniei de tranziție energetică ar putea genera costuri uriașe, estimate la aproximativ 5.400 de miliarde de euro până în anul 2049. Această povară financiară ar putea afecta atât companiile, cât și populația, iar competitivitatea economică a țării ar putea fi slăbită semnificativ.
Obiectivul Germaniei este acela de a atinge, până în 2030, o pondere de 80% a energiei din surse regenerabile în totalul consumului, ca pas intermediar spre neutralitatea climatică propusă pentru 2045. Cu toate acestea, deși producția de energie eoliană și solară a înregistrat creșteri consistente în ultimii ani, prețurile la energie electrică rămân printre cele mai mari din Europa. De asemenea, investițiile necesare în rețele, pentru a face față creșterii ponderii energiilor verzi, vor cunoaște o explozie în următorii ani.
Potrivit unui studiu recent, investițiile private anuale în domeniile energiei, construcțiilor și transporturilor vor trebui să crească substanțial, ajungând între 113 și 316 miliarde de euro până în 2035. În ultimii ani, media acestor investiții a fost de aproximativ 82 de miliarde de euro anual.
Costurile totale estimate pentru sistemul energetic, în perioada 2025–2049, se situează între 4.800 și 5.500 de miliarde de euro. Din acestea, circa 2.300 de miliarde de euro sunt alocate importurilor, iar alte 1.200 de miliarde de euro vor fi necesare pentru modernizarea și extinderea rețelelor.
Studiul subliniază necesitatea reevaluării politicilor energetice actuale și promovează măsuri care să crească eficiența costurilor. Printre recomandări se numără o mai bună coordonare internațională, liberalizarea unor reglementări și utilizarea intensivă a rețelelor de transport a hidrogenului și gazelor decarbonizate.
Dacă aceste măsuri vor fi aplicate consecvent, se estimează că se pot obține economii de peste 910 de miliarde de euro până în 2050, iar dacă obiectivele de neutralitate climatică vor fi redefinite, economiile totale ar putea depăși 1.000 de miliarde de euro.
