Președintele Consiliului European António Costa încearcă să transforme mecanismul de unanimitate, care permite unei singure țări să blocheze orice etapă a procesului de extindere al Uniunii Europene, într-un instrument mai flexibil. În ciuda opoziției dure a Ungariei, liderul portughez propune o reformă radicală: deschiderea „capitolelor de negociere” ar putea fi decisă prin majoritate calificată, nu cu unanimitate, ceea ce ar permite Ucrainei și Moldovei să înceapă alinierea la normele europene chiar dacă două state s-ar opune.
Costa a prezentat această idee în discuțiile sale diplomatice din capitala europeană și la ONU, subliniind că extinderea este „cea mai importantă investiție geopolitică” pentru UE. Totodată, Comisia Europeană susține progresul Ucrainei, iar comisarul Marta Kos va vizita Kiev în cursul săptămânii pentru a încuraja statele membre să ia decizii privind negocierile.
Totuși, dificultatea principală rămâne dreptul de veto, care continuă să fie un obstacol major. Un grup de 11 națiuni europene solicită Consiliului European să adopte cadrele de negociere pentru MOLDOVA și UKRAINA, dar învârtirea voinței Ungariei pare să-și mențină puterea.
Consiliul European a decis oficial începerea negocierilor pentru Moldova, iar Parlamentul European a votat în 2023 cerința de a finaliza aceste discuții până la sfârșitul anului. Totuși, lipsa unui consens clar rămâne o problemă cronică pentru UE, care se confruntă cu presiuni din partea statelor membre și nevoia de a-și proteja suveranitatea.
Această situație arată cum instituțiile europene încearcă să facă față conflictului între extindere și interese naționale, fără a renunța la principiul unanimității, care rămâne un pilon al Uniunii.
