Etichetele aplicate pe produsele alimentare pot induce adesea în eroare. Expresiile precum „se consumă până la”, „valabil până la”, „dată de expirare” sau „ambalat la” nu au întotdeauna același înțeles și, de multe ori, nu semnifică o limită clară după care alimentele devin periculoase. În realitate, majoritatea acestor termene se referă la calitatea și prospețimea produsului, nu la riscuri imediate pentru sănătate.
Această neclaritate are consecințe semnificative. Doar în Statele Unite, se estimează că aproximativ trei miliarde de kilograme de mâncare sunt aruncate anual din cauza interpretării greșite a etichetelor.
Sistemul de datare al produselor alimentare a evoluat haotic. Fiecare producător stabilește propriile termene, bazându-se pe teste de calitate, simulări sau, uneori, pe practicile concurenței. Astfel, două produse similare pot avea date de expirare total diferite. Diferențele legislative amplifică confuzia: unele state impun termene specifice pentru lactate, pe când altele nu reglementează deloc acest aspect. Același lucru se aplică și pentru ouă, fructe de mare sau produse vândute direct de la producător.
Deși unii consumatori cred că aceste date sunt doar o tactică de marketing, specialiștii susțin că ele reflectă un sistem complex și neuniform. Cu excepția unor categorii precum carnea crudă, peștele, lactatele nepasteurizate, alimentele pentru copii sau preparatele expuse în magazine, majoritatea produselor rămân comestibile mult după data indicată pe ambalaj. De exemplu, ouăle păstrate la frigider pot fi consumate în siguranță timp de trei până la cinci săptămâni, iar produsele congelate pot fi păstrate luni de zile, uneori chiar peste un an. Condimentele, conservele și uleiurile au, de regulă, o durată de viață foarte lungă.
O atenție deosebită trebuie acordată produselor perisabile, în special cărnii. Data de pe ambalaj nu ține cont de condițiile de depozitare din casa consumatorului, unde temperatura frigiderului poate varia. Experții recomandă consumarea cărnii de pui în maxim două zile, iar a celei de vită în patru-cinci zile de la cumpărare.
În încercarea de a standardiza aceste practici, unele state, precum California, vor introduce din iulie anului viitor un sistem simplificat cu doar două tipuri de etichete: una pentru calitate („cel mai bun înainte de”) și alta pentru siguranță („de consumat până la”). La nivel național, se discută și despre reglementări federale similare. Până atunci, cel mai important este ca consumatorii să folosească simțul critic, să cunoască particularităgle electrocasnicelor proprii și să evite să arunce alimente care sunt încă perfect sigure.
