În Germania, declarațiile cancelarului Friedrich Merz despre posibila participare a trupelor germane în Ucraina au stârnit reacții puternice. Partidul de extremă dreaptă AfD a postat pe rețelele de socializare un mesaj clar: „Noi nu vă vom trimite în Ucraina”, ilustrat cu un montaj foto al cancelarului în fața unor tineri cu fețe încruntate.
Dezbaterea a prins amploare în contextul în care șefii de stat major ai NATO au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina în cazul unui acord de pace cu Moscova. Deși ipoteza trimiterii de trupe germane rămâne teoretică, ea a polarizat opinia publică într-o țară cu o tradiție puternic pacifistă.
Merz a menționat că este deschis să discute cu coaliția de guvernământ posibilitatea implicării militare a Germaniei, subliniind că orice decizie ar necesita aprobarea Bundestagului. În conformitate cu jurisprudența germană, orice desfășurare a forțelor armate în străinătate trebuie să beneficieze de un mandat internațional și de acordul parlamentului, care necesită, în practică, sprijinul cel puțin al unui partid de opoziție.
În interiorul coaliției de guvernământ, tema este controversată. Partidul Social Democrat (SPD), care face parte din coaliție, a evidențiat necesitatea unei participări americane în orice acțiune militară viitoare. Președintele american Donald Trump a exclus, însă, trimiterea de trupe terestre, lăsând responsabilitatea asupra europenilor.
Rezerve semnificative au apărut și în rândul creștin-democraților. Prim-ministrul Saxoniei, Michael Kretschmer, s-a opus public ideii, argumentând că Bundeswehr nu dispune de resursele necesare. De asemenea, problema recruțării persistă, armata germană încercând să-și mărească efectivele de la 180.000 la 203.000 de soldați.
În același timp, s-au făcut apeluri la implicarea Organizației Națiunilor Unite sau a OSCE în eventualele misiuni de securitate, pentru a evita o decuplare între Europa și Statele Unite și pentru a asigura legitimitatea internațională.
Scenariul rămâne ipotetic, deoarece nu există discuții active privind un armistițiu, iar președintele rus Vladimir Putin nu a dat semne că ar dori un acord de pace. Totuși, simpla mențiune a implicării militare germane a declanșat o dezbatere intensă, reflectând profunde diviziuni în societatea germană.
