Liderii europeni analizează posibilitatea stabilirii unei zone demilitarizate, cu o lățime de aproximativ 40 de kilometri, de-a lungul frontului dintre Ucraina și Rusia. Această inițiativă face parte din eforturile de a găsi o cale către un acord de pace sau o încetare a focului, deși nu există încă un consens cu privire la detalii.
Potrivit unor surse diplomatice, propunerea este una dintre multiplele variante luate în discuție pentru gestionarea situației postbelice. Însă, se pare că planul ar putea presupune anumite concesii teritoriale, ceea ce ar putea genera rezerve din partea Kievului. Statele Unite nu par să fie implicate direct în aceste discuții.
Faptul că se ia în calcul o astfel de măsură reflectă, potrivit unor observatori, o stare de urgență în rândul aliaților, care caută soluții pentru a pune capăt unui conflict care se apropie de patru ani. Pe de altă parte, Moscova nu a dat semne clare că ar fi dispusă să negocieze în mod sincer.
Din punct de vedere istoric, zonele tampon au fost folosite în conflicte majore, cum a fost cazul Germaniei în perioada Războiului Rece. Însă, în acest caz, dimensiunea și modul de implementare rămân subiecte de dezbatere.
O altă problemă majoră o reprezintă numărul de trupe necesare pentru patrularea zonei. Estimările variază de la câteva mii până la zeci de mii de soldați, dar niciuna dintre țările implicate nu și-a asumat încă un angajament ferm. De asemenea, există îngrijorări că o astfel de zonă ar putea crea vulnerabilități sau chiar să faciliteze potențiale acțiuni viitoare ale Rusiei.
Unele state membre ale NATO, precum Polonia, și-au exprimat rezervele legate de impactul asupra securității regionale. Alții, cum ar fi Franța și Marea Britanie, ar putea juca un rol central în eventuala misiune, dar detaliile operaționale rămân neclare.
În acest context, se așteaptă ca Ucraina să continue să asigure principalul efort militar în apropierea oricărei viitoare linii de încetare a focului. Suportul din partea aliaților ar putea include, în special, informații din surse satelitare și sprijin aerian, dar fără implicarea masivă a trupelor.
Deocamdată, negocierile par să fie într-o fază incipientă, iar deciziile finale vor depinde, în mare măsură, de evoluția situației pe teren și de poziția marilor puteri implicate.
