Într-un magazin din Budapesta, un vânzator vorbește despre cum clienții săi au început să cumpere mai puțin și să compare prețurile atent. Chiria pentru un apartament în capitală a crescut semnificativ, iar activități precum cinema-ul sau teatrul au devenit accesibile pentru tot mai puțini. Prețurile la restaurante se apropie de cele din orașe vest-europene, iar inflația a afectat profund puterea de cumpărare a locuitorilor.
Conform datelor statistice, Ungaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, cu 30% sub media europeană. Economia maghiară a înregistrat o creștere de doar 0,2% în al doilea trimestru al anului 2025, situându-se mult în urma României, care a avut o creștere de 2,1%. Acest declin economic a fost atribuit unor factori precum scăderea cererii în industria auto și volatilitatea monetară.
Multe companii, inclusiv cele din domeniul logisticii și producției, au redus personalul și se confruntă cu provocări legate de cererea scăzută și de măsurile guvernamentale imprevizibile. Investitorii adoptă o atitudine de așteptare înaintea alegerilor parlamentare din 2026, iar critici la adresa guvernării actuale sunt tot mai frecvente. Fondurile europene rămân înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept.
În ciuda eforturilor de a atrage investiții străine, modelul economic al Ungariei pare să-și fi epuizat potențialul, iar semnele de stagnare și inflație ridicată continuă să afecteze țara.
