Odată considerată un stâlp al stabilității în zona euro, Franța se confruntă acum cu o perioadă de turbulențe economice și politice care amintește de cele mai tensionate momente ale unor state membre precum Italia. Tensiunile dintre partide, dezbaterile aprige privind bugetul și schimbările frecvente la conducerea guvernului au condus la întrebări tot mai acute despre direcția în care se îndreaptă țara.
Datoria publică a Franței a atins 113% din PIB în acest an, iar deficitul bugetar a ajuns la 5,8%, depășind considerabil limitele stabilite de Uniunea Europeană. În comparație, Italia, cu o datorie de 135% din PIB, a reușit să mențină un deficit de doar 3,4%. Această situație a determinat experții să evalueze că perspectiva fiscală a Franței este, în prezent, mai îngrijorătoare decât cea a Italiei.
Primul-ministru François Bayrou și-a condiționat menținerea la putere de votul de încredere programat pentru 8 septembrie, subliniind gravitatea și caracterul urgent al situației. Dacă nu obține sprijinul parlamentului, Franța ar putea ajunge la al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani.
Atât Noul Front Popular de stânga, cât și Rassemblement National de dreapta au anunțat că nu vor susține guvernul centrist, făcând extrem de probabilă căderea executivului. Printre măsurile controversate se numără eliminarea a două sărbători legale, considerate impopulare și greu de justificat.
Instabilitatea politică a avut un impact direct asupra economiei, costurile de finanțare ale statului francez crescând semnificativ. Randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a depășit 4,5%, un nivel neatinus din 2008, reflectând neliniștea investitorilor față de evoluțiile din Paris.
Analiștii estimează că Franța ar putea oferi săptămâna viitoare un adevărat spectacol de instabilitate politică, în timp ce președintele Emmanuel Macron ar putea fi nevoit să numească un nou prim-ministru din tabăra centristă sau de centru-dreapta. Printre candidații posibili se numără Sébastien Lecornu, Gérald Darmanin sau Eric Lombard.
