În contextul reluării dialogului dintre Statele Unite și Rusia, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a asumat rolul de mediator, oferindu-și serviciile ca punte de legătură între cele două puteri nucleare. Surse apropiate ale administrației americane au confirmat că Lukașenko a inițiat discuții confidențiale cu reprezentanții lui Donald Trump, încurajând reluarea negocierilor de pace și promițând că Rusia este deschisă la dialog.
Lukașenko, care conduce Belarusul de trei decenii, a intrat în jocul diplomatic imediat după realegerea lui Trump, transmitând mesaje susținute către Washington. El a insistat asupra faptului că Kremlinul dorește încheierea conflictului din Ucraina și că un acord ar aduce recunoaștere internațională noii administrații americane. „Dacă se ajunge la un astfel de înțelegere, vă vor aduce Premiul Nobel pentru Pace pe tavă”, ar fi declarat Lukașenko interlocutorilor săi americani.
Pe parcursul primăverii și verii, mai multe delegații americane au efectivat vizite la Minsk, iar Lukașenko a reușit să obțină eliberarea unor prizonieri politici, inclusiv a unor cetățeni americani. Aceste gesturi au fost prezentate ca semne de bunăvoință și au contribuit la crearea unei atmosfere favorabile discuțiilor.
În spatele eforturilor diplomatice, însă, se află o realitate complexă. Lukașenko a recunoscut că se coordonează în permanență cu Moscova și că nu ia nicio decizie fără acordul Kremlinului. El a avertizat, de asemenea, că orice încercare de a-l umili sau forța pe Putin ar putea duce la eșecul negocierilor. „Tratați-l cu respect. Rusia nu va îngădui să fie jignită”, a subliniat liderul belarus.
Pe fondul acestor evoluții, administrația americană a rămas precaută, recunoscând utilitatea canalului deschis prin Minsk, dar exprimând îndoieli cu privire la intențiile reale ale Moscovei. În ciuda asigurărilor lui Lukașenko că Putin dorește pacea, ofensiva rusă din Ucraina a continuat, iar atacurile asupra unor ținte civile nu au încetat.
În ultima etapă, eforturile diplomatice au culminat cu anunțul unei întâlniri viitoare între Trump și Putin, care ar putea avea loc fără prezența ucrainenilor. Această perspectivă a stârnit criticile unor observatori, care văd în această abordare o marginalizare a suveranității Kievului.
Lukașenko, în schimb, consideră că Ucraina și-a pierdut deja controlul asupra propriului viitor, devenind dependentă de sprijinul occidental. El susține că singura cale de ieșire din criză este recunoașterea realităților create pe teren și încheierea unui acord care să țină cont de interesele Moscovei.
În ciuda optimismului exprimat de Lukașenko, multe întrebări rămân fără răspuns. Este Putin cu adevărat dispus la compromis? Va reuși Trump să obțină un acord de pace fără a capitula în fața pretențiilor ruse? Și care va fi soarta Ucrainei într-un astfel de scenariu? Răspunsurile vor fi dezvăluite în sălile de negociere, unde diplomația va fi pusă la încercare.
