Economia europeană a înregistrat o rezistență remarcabilă în ultimii ani, în ciuda șocurilor provocate de criza energetică și de inflația record. O parte esențială a acestei reziliențe se datorează aportului semnificativ al forței de muncă străine, care a compensat scăderea natalității și a asigurat menținerea producției.
Potrivit unor analize recente, aproape jumătate din noile locuri de muncă create în Uniunea Europeană începând cu 2022 au fost ocupate de lucrători din afara blocului. Acest fenomen a permis menținerea ritmului economic și a temperat presiunile salariale, contribuind indirect la stabilizarea prețurilor.
Fără acest aport, performanța economică a unor state cheie, precum Germania sau Spania, ar fi fost semnificativ inferioară. În cazul Germaniei, de exemplu, produsul intern brut ar fi cu aproximativ 6% mai mic în absența contribuției migranților.
Totuși, pe plan politic, fenomenul migrației continuă să stârnească reacții contradictorii. Pe măsură ce partidele populiste câștigă teren, guvernele europene se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru limitarea fluxurilor migratorii, în ciuda beneficiilor economice pe care le aduc.
Această tensiune între necesitățile economice și realitățile politice reprezintă una dintre cele mai delicate provocări cu care se confruntă viitorul continentului. Menținerea echilibrului va fi esențială pentru prosperitatea durabilă a Europei.
