Asociația Forumul Judecătorilor din România avertizează că propunerile Guvernului de revizuire a condițiilor de pensionare pentru magistrați ar putea duce la plecarea imediată a peste 1.000 de judecători și procurori. Potrivit organizației, schimbările legislative ar afecta grav stabilitatea sistemului, deja sub presiune din cauza deficitului de personal.
Într-un comunicat publicat recent, Forumul Judecătorilor a subliniat că, în ultimii ani, autoritățile nu au reușit să implementeze reforme esențiale pentru consolidarea independenței și eficienței justiției. În schimb, modificările aduse în 2022 au dus la un regres major, afectând pilonii fundamentali ai sistemului.
„Legile adoptate în grabă, fără consultarea Comisiei de la Veneția, au erodat încrederea în capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a proteja independența justiției. Aceste decizii au favorizat conformismul și au ignorat vocile critice”, se arată în comunicat.
Propunerile actuale ale Guvernului vizează creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani și extinderea perioadei minime de serviciu de la 25 la 35 de ani. Astfel, un magistrat care intră în sistem la vârsta de 23 de ani nu s-ar mai putea pensiona la 48 de ani, ci la 58. De asemenea, se propune reducerea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din brut, cum este în prezent.
Forumul Judecătorilor susține că aceste măsuri ar putea determina plecarea a sute de magistrați, în special a celor care au apărat independența justiției în ultima perioadă. Deja, instanțele se confruntă cu un deficit cronic de personal, din cauza a peste 1.000 de posturi vacante.
„Statutul magistraților trebuie să fie previzibil, nu schimbat la fiecare câțiva ani în funcție de interese politice. Astfel de modifici riscă să provoace o criză profundă în sistemul judiciar”, avertizează asociația.
Premierul Ilie Bolojan a justificat propunerile prin necesitatea de a alinia sistemul românesc la practicile europene. El a subliniat că, în majoritatea țărilor UE, pensiile magistraților se calculează pe bază contributivă, fără diferențiere față de alte categorii de funcționari publici.
„Nu este normal ca un magistrat să primească o pensie mai mare decât salariul în activitate. Propunem o corecție fiscală echitabilă”, a declarat Bolojan.
Cu toate acestea, criticii susțin că modificările ar putea descuraja tinerii profesioniști să intre în sistem, agravând problema deficitului de personal. Dezbaterea privind reforma pensiilor speciale rămâne una tensionată, cu implicații majore asupra viitorului justiției în România.
