Chișinău a închis marți lista candidaților pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, un scrutin considerat esențial pentru viitorul european al Republicii Moldova. Procesul electoral va testa sprijinul public pentru obiectivul de aderare la Uniunea Europeană până în 2030, promovat cu fermitate de președintele Maia Sandu.
Autoritățile electorale au aprobat 21 de formațiuni politice și candidați independenți pentru competiția electorală. Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Sandu, deține în prezent majoritatea în parlament, dar sondaje recente indică o posibilă scădere a susținătorilor.
Lidera moldoveană a reiterat angajamentul ferm al țării față de integrarea europeană, descriind acest demers ca „ireversibil”. Ea a evidențiat oportunitatea istorică de a face parte din „cel mai sigur și prosper spațiu de pace, libertate și justiție”.
Pe scena politică internă, două blocuri cu susținere semnificativă se remarcă printre competitori. Unul dintre acestea, susținut de forțe tradițional orientate către Moscova, ar putea obține un număr substanțial de mandate conform estimărilor. Un alt grup, acuzat de simpatii pro-ruse, este de asemenea menționat în previziunile electorale.
Un fost procuror general, asociat opoziției, a sugerat prin canale de comunicare că interesul occidental pentru Moldova ar putea scădea odată cu încheierea conflictului din țara vecină.
Președintele Sandu a avertizat recent despre eforturile presupuse ale Moscovei de a influența procesul electoral, menționând sume substanțiale destinate sprijinirii forțelor politice favorabile Rusiei. Un bloc deschis pro-rus a fost exclus de la participarea la scrutin.
În altă ordine de idei, sistemul judiciar a intervenit în procesul electoral, obligând reexaminarea înregistrării unei formațiuni politice conduse de o fostă procuror anticorupție. Decizia a deschis posibilitatea unei noi evaluări a eligibilității partidului respectiv.
Pentru diaspora moldoveană, autoritățile au anunțat organizarea a peste 300 de secții de vot în străinătate. Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România vor găzdui cele mai multe puncte de votare pentru cetățenii moldoveni din afara granițelor.
Numărul secțiilor de vot pentru comunitățile din stânga Nistrului a fost redus față de alegerile precedente, autoritățile invocând motive de securitate. Decizia a fost anunțată în contextul unui număr record de moldoveni cu drept de vot în diaspora, care a crescut semnificativ față de scrutinile anterioare.
Estimări indică aproximativ un milion de cetățeni moldoveni aflați în străinătate, cu cele mai mari comunitii stabilite în Italia, urmată de Germania, Franța, Marea Britanie și România.
