În contextul campaniei electorale din Republica Moldova, au început să circule acuzații conform cărora autoritățile de la Chișinău ar discrimina credincioșii ortodocși. Aceste afirmații, susținute de diverși actori cu legături cu Moscova, sunt considerate de analiști o încercare de a crea tensiuni artificiale și de a influența rezultatul scrutinului.
Printre cei care promovează acest narativ se numără și organizații non-guvernamentale obscure, precum o fundație lituaniană care și-a făcut apariția la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a prezentat un raport în care susține că statul moldovean ar aplica măsuri discriminatorii împotriva Bisericii Ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei. Documentul face referire la amenzi, restricții de circulație pentru clerici și chiar confiscări de proprietăți, fără a aduce însă dovezi clare.
În spatele acestor acuzații se află, potrivit surselor, rețele de influență rusești care activează sub diverse forme – de la pseudo-asociații civile până la politicieni europeni simpatizanți ai Kremlinului. Scenariul nu este nou: tactici similare au fost folosite și în alte state, inclusiv în Ucraina, înainte de conflicte majore.
Un exemplu emblematic este cel al lui Oleg Denisov, prezentat ca activist pentru drepturile omului, dar care are istoric de colaborare cu structuri pro-ruse. Acesta a depus plângeri la forurile internaționale, susținând că președinta Maia Sandu ar favoriza anumite grupuri și ar limita libertățile comunității ortodoxe.
La Chișinău, autoritățile au respins categoric acuzațiile, menționând că toate cultele religioase se bucură de protecție egală și că nu există niciun fel de persecuție sistematică. Experții subliniază că aceste atacuri fac parte dintr-un război informațional mai amplu, menit să slăbească încrederea în instituțiile statului și să genereze confuzie în societate.
În ultima perioadă, s-a intensificat și presiunea diplomatică, inclusiv prin intervenții ale unor oficiali ruși care vorbesc despre o presupusă marginalizare a credincioșilor. Analiștii avertizează că astfel de mesaje sunt calibrate să ajungă nu doar la publicul din Moldova, ci și la comunitatea internațională, într-o încercare de a legitima narative false și de a submina procesele democratice.
