Circa 60.000 de deținuți din Cuba sunt obligați să muncească în condiții extreme pentru a produce mărfuri destinate atât pieței interne, cât și exportului, mai ales către țări europene. Informațiile provin dintr-un studiu recent care a analizat documente oficiale și mărturii ale foștilor prizonieri.
Dintre cei aproximativ 90.000 de persoane deținute pe insulă, majoritatea sunt trimiși să lucreze în unități penitenciare, ferme sau lagăre de muncă. Activitățile variază de la agricultură și construcții până la colectarea deșeurilor sau curățenia în instituții publice. Foștii deținuți descriu program epuizant, violență și condiții inumane, cu acces limitat la apă, hrană sau îngrijiri medicale.
Una dintre cele mai dure sarcini este producția de cărbune din lemn de marabu, o activitate economică importantă pentru Cuba. Deținuții dorm adesea în câmpuri și beau apă nepotabilă. În plus, mulți lucrează în fabrici de tutun, unde produc trabucuri destinate exportului, uneori până la 15 ore pe zi, pentru salarii de nimic.
Cărbunele și trabucurile cubaneze sunt exportate în special către țări europene, printre care Spania, Italia, Portugalia, Grecia și Turcia. Marjele de profit sunt semnificative, iar guvernul cubanez și partenerii comerciali străini beneficiază de acest sistem.
Comunitatea internațională a fost solicitată să ia măsuri împotriva muncii forțate, printre care embargouri selective și suspendarea acordurilor comerciale cu Cuba. Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care interzice intrarea pe piața comună a produselor fabricate cu muncă forțată, dar acesta va intra în vigoare abia peste câțiva ani.
În absența unor acțiuni imediate, practicile continuă, iar produsele realizate în aceste condiții ajung în continuare pe rafturile magazinelor din Europa.
