Norvegia se află la un moment crucial, cu cetățenii săi trimiși la urne pentru a alege între continuarea guvernării de stânga sau o schimbare spre centru-dreapta. Alegerile, desfășurate duminică și luni, sunt anticipate a fi extrem de disputate, cu doar patru milioane de alegători având cuvântul decisiv.
Deși este o națiune cu populație redusă, Norvegia deține o influență semnificativă pe plan internațional, fiind membră fondatoare a NATO și partener economic important al Uniunii Europene, fără a fi stat membru. Temele dominante ale campaniei au inclus războiul din Ucraina, conflictul din Gaza și impactul tarifelor comerciale americane, însă în faza finală, discuțiile s-au concentrat asupra creșterii costului vieții și a inegalităților sociale.
Impozitul pe avere, care afectează cetățenii cu active depășind 1,76 milioane de coroane norvegiene, a stârnit dezbateri aprinse. Partidul Progresului, condus de Sylvi Listhaug, militează pentru abolirea acestuia, în timp ce Partidul Laburist, condus de actualul prim-ministru Jonas Gahr Støre, propune o reformă fiscală amplă.
Pe plan extern, decizia fondului suveran de investiții al Norvegiei de a se retrage din investițiile în numerose companii israeliene a generat reacții, subliniind angajamentul țării față de standardele etice. Deși relația cu Uniunea Europeană rămâne un subiect delicat, majoritatea partidelor evită să o aducă în prim-plan, temându-se de potențialele efecte polarizante.
Sistemul electoral norvegian, bazat pe reprezentare proporțională, face imposibilă formarea unei majorități de către un singur partid. Astfel, orice guvern va necesita negocieri ample pentru constituirea unei coaliții viabile. Rezultatele vor fi scrutate cu atenție luni seara, odată cu finalizarea numărării voturilor.
