În inima provinciei Hunan, o artă veche revine la viață. Caractere delicate, asemănătoare unor frunze subțiri, sunt trasate cu grijă pe hârtie, reînviind o tradiție seculară. Este vorba despre nüshu, un sistem de scriere creat exclusiv de și pentru femei, care cunoaște o popularitate tot mai mare în întreaga țară.
Apărut acum aproximativ patru secole, nüshu a reprezentat pentru generații de femei un mijloc de exprimare și conexiune. Într-o epocă în care educația formală le era inaccesibilă, acest alfabet le-a oferit posibilitatea de a-și scrie gândurile, de a compune cântece sau de a broda mesaje pline de sens. Transmisă de la mamă la fiică în comitatul Jiangyong, scrierea a devenit un simbol al rezilienței și al comunității feminine.
„Ne oferă un spațiu sigur, un fel de sanctuar”, mărturisește o tânără studentă. „Aici ne putem descărca, ne putem încredința una alteia ca niște surori.” Caracterele nüshu, spre deosebire de cele ale scrierii chineze standard, sunt fonetice și au un aspect distinct, fluid și elegant.
Pe platformele sociale din China, hashtag-ul nüshu a strâns zeci de milioane de vizualizări. Tineri împărtășesc fotografii cu creații inspirate de această artă – de la bijuterii și șaluri până la tatuaje subtile. Pentru mulți, practicarea nüshu aduce liniște și o conexiune cu istoria. „Când pensula atinge hârtia, simți o putere interioară”, descrie o altă participantă la atelierele dedicate acestei forme de expresie.
Expertul care a studiat nüshu timp de decenii subliniază că acest sistem de scriere este mai mult decât o simplă metodă de comunicare – este o cronică a experiențelor feminine dintr-o lume dominată de bărbați. „A fost un strigăt împotriva nedreptății”, remarcă specialista.
Deși citită în dialect local, ceea ce o face dificil de învățat pentru cei din afara zonei, frumusețea și unicitatea nüshu continuă să atragă noi generații. Autoritățile organizează ateliere și programe educaționale pentru a promova și păstra această comoară culturală.
Printre cei care încearcă să stăpânească arta nüshu se numără și tineri bărbați, care văd în ea o sursă de inspirație artistică și o parte valoroasă a patrimoniului național. „Toți ar trebui să contribuim la păstrarea ei”, afirmă un student. „Fie că suntem femei sau bărbați, această scriere aparține tuturor.”
