Temperaturile extreme, incendiile și umiditatea ridicată redescriu peisajul turismului global, determinând călătorii să-și reorienteze vacanțele spre zone cu climă mai blândă. Fenomenul, denumit „coolcations”, devine din ce în ce mai popular, iar aproape jumătate dintre consultanții în turismul de lux confirmă că clienții își schimbă planurile tocmai din cauza condițiilor meteorologice extreme.
Valurile de căldură au forțat închiderea unor puncte emblematic precum Acropola din Atena sau Turnul Eiffel din Paris vara aceasta. Impactul asupra turismului este inegal: în timp ce nordul Europei înregistrează o creștere a cererii cu până la 5%, sudul continentului se confruntă cu o scădere de aproape 10% a numărului de turiști estivali, conform unui studiu european.
Copenhaga se poziționează ca un model de adaptare. Prin programul „CopenPay”, orașul recompensează turiștii care optează pentru transport ecologic și se implică în activitți sustenabile. Investițiile masive în regenerarea portului și crearea de spații de înot în ape deschise au transformat capitala daneză într-o destinație atrăgătoare și responsabilă.
Parisul, la rândul său, a implementat măsuri pentru a atenua efectele căldurii. Peste 800 de „oaze de răcoare” – parcuri, bazine și zone umbrite – au fost amenajate pentru a oferit refugiu locuitorilor și vizitatorilor. Cel mai spectaculos proiect însă rămâne redeschiderea Seinei pentru înot, după investiții substanțiale în epurarea apelor.
Aceste inițiative ilustrează o tendință clară: orașele se adaptează pentru a rămâne competitive și pentru a proteja atât turismul, cât și calitatea vieții. Schimbările climatice nu mai sunt doar o problemă de mediu, ci un factor decisiv în industria turistică a secolului XXI.
