O analiză recentă aduce în prim plan consecințele dramatice ale schimbărilor climatice asupra sănătății umane. Potrivit unui studiu preliminar, peste 15.000 de decese înregistrate în orașe europene în cursul verii au fost asociate direct cu efectele încălzirii globale. Cercetarea, realizată de experți de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine, a avut în vedere 854 de zone urbane din Europa.
Rezultatele indică faptul că, în absența schimbărilor climatice, majoritatea acestor pierderi de vieți omenești nu ar fi avut loc. Temperaturile medii au fost cu peste 2 grade Celsius mai ridicate decât ar fi fost în condiții normale, iar valurile de căldură au avut un impact deosebit de puternic asupra persoanelor vârstnice. Aproape 85% dintre decese au vizat indivizi cu vârsta peste 65 de ani.
Metodologia aplicată s-a bazat pe simulări informatice și comparații cu date istorice privind mortalitatea legată de căldură. Printre orașele cele mai afectate se numără Roma, Atena și Paris, unde s-au înregistrat sute de decese atribuite direct condițiilor meteorologice extreme.
Specialiștii subliniază că, deși cifrele sunt estimate și necesită interpretare prudentă, ele oferă o imagine convingătoare asupra riscurilor tot mai mari legate de canicule. Unele opinii experte indică chiar că numărul real al deceselor ar putea fi și mai mare.
Acest studiu se alătură unor evaluări anterioare care au arătat că, în anul 2023, valurile de căldură au cauzat aproape 50.000 de decese în întreaga Europă. Fenomenele climatice extreme devin, astfel, un subiect critic de sănătate publică și necesită măsuri urgente de adaptare și prevenire.
