La 30 august 1941, la Tighina, a fost semnat un acord între România și Germania privind administrarea teritoriului cunoscut sub numele de Transnistria, ocupat de forțele române și germane. Documentul, denumit ulterior Convenția de la Tighina, a stabilit cadrul de gestionare a acestor teritorii în contextul operațiunilor militare împotriva Uniunii Sovietice.
Acordul, semnat de generalul Nicolae Tătăranu pe partea română și de generalul Arthur Hauffe pentru Germania, a reglementat împărțirea responsabilităților privind securitatea și exploatarea economică a zonei dintre Nistru și Bugul de Sud, precum și a teritoriului de la Bug până la Nipru. Discuțiile care au condus la semnarea acestui document au fost precedate de negocieri între Adolf Hitler și Ion Antonescu, care au avut loc la München în iunie 1941.
În ciuda unor divergențe inițiale, părțile au convenit ca România să primească controlul asupra zonei dintre Nistru și Bug, în timp ce Germania a păstrat dreptul de exploatare economică a teritoriilor de la Bug până la Nipru. Acest aranjament a marcat un moment semnificativ în implicarea României în acțiunile militare de pe frontul de est.
Un aspect deosebit de important al Convenției a fost prevederea referitoare la populația evreiască din zonă. Textul documentului stipula că evreii urmau să fie concentrați în tabere de muncă și folosiți pentru lucrări forțate până când evacuarea acestora spre est ar fi devenit posibilă. Această dispoziție a avut implicații majore asupra comunității evreiești din regiune.
Deși au existat cereri din interiorul României pentru anexarea oficială a Transnistriei, guvernul condus de Ion Antonescu a evitat să facă o astfel de declarație, optând în schimb pentru administrarea teritoriului sub forma unei ocupații militare. Această decizie a fost influențată și de preocupările legate de potențiale pretenții teritoriale ale Ungariei asupra Transilvaniei.
Convenția de la Tighina a reprezentat astfel un moment cheie în istoria participării României la cel de-al Doilea Război Mondial, având impact semnificativ atât asupra organizării administrative a teritoriilor ocupate, cât și asupra destinului populației civile din aceste zone.
