Înalții oficiali din Europa de Est au primit cu neîncredere mesajele de pace transmise de președintele rus Vladimir Putin în urma întâlnirii de la Alaska. Deși liderul Kremlinului s-a declarat deschis la încheierea conflictului, el a condiionat acest lucru de „eliminarea cauzelor profunde” ale crizei, pe care le-a asociat cu „amenințări fundamentale” la adresa securității Rusiei.
Ministrul apărării Lituaniei, Dovile Sakaliene, a reacționat prompt, caracterizând discursul lui Putin ca fiind plin de „manipulare și amenințări voalate”. Pe platforma X, oficialul lituanian a respins avertismentele Rusiei împotriva „sabotării” progresului înregistrat la summit.
În același timp, șeful diplomației cehe, Jan Lipavsky, și-a exprimat îndoielile cu privire la intențiile reale ale președintelui rus. „Dacă Putin ar fi sincer interesat de negociere, nu ar fi continuat atacurile împotriva Ucrainei și în ziua de astăzi”, a afirmat el.
Reacțiile din capitalile est-europene reflectă o poziție unitară de prudență și vigilență față de retorica Moscovei, subliniind că acțiunile, nu cuvintele, sunt cele care contează în relațiile internaționale.
