Înalții oficiali din statele est-europene au primit cu profund scepticism mesajul aparent conciliator al președintelui rus, Vladimir Putin, după încheierea summitului de la Alaska. Deși liderul Kremlinului s-a declarat deschis la încetarea ostilităților, el a insistat asupra necesității de a elimina „cauzele profunde” ale conflictului, pe care le-a asociat cu așa-zisele amenințări la adresa securității Rusiei.
Ministrul apărării Lituaniei, Dovile Sakaliene, a reacționat prompt, caracterizând declarațiile lui drept o nouă încercare de manipulare și o amenințare velată. Prin intermediul rețelei de socializare X, oficialul lituanian a respins avertizarea lui Putin către Ucraina și Europa de a nu compromite progresele înregistrate în cadrul discuțiilor.
Pe un ton similar, șeful diplomației cehe, Jan Lipavsky, și-a exprimat îndoiala cu privire la intențiile reale ale liderului rus. El a apreciat eforturile președintelui american, dar a subliniat că atacurile zilnice împotriva Ucrainei contrazic cuvântările despre pace. „Dacă Putin ar dori cu adevărat negocierea, nu ar continua să bombardeze”, a afirmat ministrul.
Reacțiile din capital est-europene reflectă o stare generală de alertă și neîncredere față de mesajele de pace venite din Moscova, într-un context în care conflictul de la granița de est continuă să escaladeze.
