Ministrul Energiei a declarat că Guvernul lucrează la renegocierea țintelor privind eliminarea treptată a energiei produse din cărbune, propunând extinderea termenului până la sfârșitul anului 2030. Acest demers vine ca urmare a unei analize a capacităților energetice naționale și a necesității asigurării stabilității sistemului.
Potrivit oficialului, România a redus deja cu 56% producția de energie pe bază de cărbune și gaze în ultimul deceniu, fără a înlocui decât parțial capacitățile scoase din funcțiune. Deși energia regenerabilă a înregistrat o creștere constantă, lipsa sistemelor de stocare eficiente face ca o parte semnificativă a energiei verzi să nu poată fi valorificată optim.
În discuțiile recente cu premierul și reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în Energie au fost avute în vedere măsuri menite să scadă prețul energiei pentru consumatorii finali. De asemenea, se examinează modalități de valorificare a resurselor naturale, inclusiv a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, care ar putea asigura o sursă de energie la costuri competitive pe termen lung.
Țara investește simultan în modernizarea sectorului nuclear, cu negocieri avansate pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Aceste inițiative se desfășoară într-un context în care România și-a asumat unul dintre cele mai ambițioase planuri de decarbonizare din Uniunea Europeană, comparativ cu alte state care și-au stabilit termene limită mai îndepărtate pentru renunțarea la cărbune.
Păstrarea unor capacități de producție pe cărbune în Valea Jiului este considerată necesară pentru tranziția energetică ordonată, fără a avea un impact major asupra eforturilor globale de protejare a climatului.