Ministrul Energiei a declarat că Guvernul lucrează la renegocierea țintelor de decarbonizare asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Propunerea actuală este amânarea eliminării treptate a capacităților de producție pe cărbune de la sfârșitul acestui an până la finele anului 2030.
Potrivit oficialului, țara noastră a adoptat una dintre cele mai ambițioase politici de decarbonizare din Uniunea Europeană, comparativ cu state precum Polonia sau Germania, care și-au propus eliminarea treptată a energiei pe cărbune abia până în 2040-2050.
În ultimul deceniu, producția de energie pe cărbune și gaz a scăzut cu 56%, iar capacitățile scoase din funcțiune nu au fost înlocuite decât într-o mică măsură. Deși energia eoliană și cea solară au înregistrat creșteri, lipsa sistemelor de stocare face ca aceste surse să fie subutilizate.
Ministrul a menționat că România deține rezerve substanțiale de gaze naturale, iar exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, precum Neptun Deep, va începe din 2027. Acest fapt ar putea asigura unul dintre cele mai mici prețuri la gaz din UE și ar permite producerea de energie electrică la costuri reduse timp de decenii.
De asemenea, au fost inițiate discuții intense cu Statele Unite privind modernizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, țară noastră folosind o tehnologie rară în Europa.
Oficialul a susținut că păstrarea centralelor pe cărbune din Valea Jiului nu va afecta semnificativ clima globală, argumentând că România și-a respectat angajamentele de reducere a emisiilor și că are nevoie de aceste capacități pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic.
